Moscova a cerut în mod repetat eliminarea așa-numitelor „cauze profunde” pentru a pune capăt războiului din Ucraina, care conține în esență aceleași condiții ca ultimatumul rusesc înainte de invazia din 2022.
Printre „cauzele” numite de Kremlin se numără presupuse încălcări ale extinderii NATO spre est și încălcări ale drepturilor minorităților rusofone din Ucraina.
Potrivit analiștilor de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), aceste condiții vizează de fapt capitularea completă a Ucrainei și instalarea unei conduceri pro-ruse, scrie .
Ministrul adjunct de externe al Rusiei, Serghei Ryabkov, a declarat pe 2 aprilie:
Rusia nu a primit nicio indicație din partea lui Donald Trump că ar face presiuni asupra Kievului pentru a pune capăt războiului.
Ryabkov spune că ideea SUA este o „schemă” de încetare a focului care nu ia în considerare principalele cereri ale Moscovei și, prin urmare, este inacceptabilă pentru acestea. În același timp, Kremlinul încearcă, de asemenea, să conteste legitimitatea conducerii ucrainene, inclusiv prin propunerea de creare a unei „administrații internaționale temporare” sub auspiciile ONU.
În ciuda acestui fapt, Statele Unite au respins propunerile Moscovei. Tammi Bruce, purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, a declarat, la sfârșitul lunii martie, că Trump nu sprijină planul Rusiei de a crea o „administrație interimară” în Ucraina. Poziția Casei Albe este că încheierea războiului va necesita compromisuri dificile din partea ambelor părți, însă Moscova continuă să respingă posibilitatea unei încetări complete a focului timp de 30 de zile – chiar și în timpul convorbirii telefonice dintre Trump și Putin din 18 martie.
Sursa imaginii de copertă.
