Misterul gustului pierdut: ce s-a întâmplat cu roșiile noastre

roșiile

Roșiile sunt căutate în întreaga lume. Dar ce s-a întâmplat cu gustul lor de-a lungul timpului? De la primele roșii aduse în Spania în secolul al XVI-lea, diferitele soiuri locale sau tradiționale pe care le cunoaștem astăzi au evoluat.

Un proces continuu de evoluție, bazat pe selecția și adaptarea fermierilor de-a lungul sutelor de ani în condițiile agroclimatice variate din Peninsula Iberică, a făcut posibilă crearea unui număr mare de soiuri locale de tomate.

Au propriile lor caracteristici distinctive și reprezintă o moștenire etnobotanică și o resursă genetică de mare valoare care merită păstrată.

Multe dintre aceste soiuri se caracterizează prin fructe foarte cărnoase și cuiburi mici care conferă fructului fermitate și densitate. Cu toate acestea, ceea ce prețuiește cel mai mult consumatorii este gustul său excepțional.

CITESTE SI:  Această plantă vă va încânta cu flori pe tot parcursul anului și nu necesită îngrijire specială: avantajele și dezavantajele lantana

Misterul gustului pierdut: ce s-a întâmplat cu roșiile noastre

Începând cu anii 1960, odată cu apariția unui nou model de agricultură intensivă, așa-numitele soiuri hibride F1 cu randament ridicat au apărut ca urmare a îmbunătățirii genetice.

Deoarece ar putea fi cultivate pe tot parcursul anului, acestea ar putea satisface cererea consumatorilor fără întrerupere. În plus, aceste soiuri au fost inițial foarte apreciate pe piață deoarece se caracterizau printr-o uniformitate foarte mare a morfologiei fructelor.

Roșiile sunt înlocuite cu hibrizi

Cu toate acestea, apariția hibrizilor F1 în sectorul de producție din 1970 a însemnat deplasarea și dispariția multor soiuri tradiționale de tomate.

Cu toate acestea, consumatorii moderni familiarizați cu soiurile hibride sunt conștienți de lipsa lor de gust și textura (calități organoleptice). Acest lucru este remarcabil mai ales atunci când consumă ocazional roșii cultivate în zonele rurale sau zonele interioare, unde unii fermieri continuă să le cultive.

De ce roșiile pe care le găsim în magazine au un gust diferit?

Misterul gustului pierdut: ce s-a întâmplat cu roșiile noastre

Consumatorii apreciază din ce în ce mai mult gustul și calitatea soiurilor tradiționale, „roșiile de altădată”, mai degrabă decât calitatea sau aspectul lor vizual. Acest lucru este facilitat de calitatea organoleptică extrem de slabă a soiurilor comerciale moderne.

Calitățile organoleptice ale soiurilor locale de tomate sunt direct legate de compoziția lor chimică, în special de conținutul de zaharuri reducătoare și acizi organici.

Mai mulți nutrienți

Astfel, în compoziția sa întâlnim o gamă largă de compuși de interes organoleptic, nutrițional, funcțional și aromatic.

Niveluri foarte interesante de compuși antioxidanți au fost găsite în soiurile locale ale așa-numitelor „rosii Penjar”, ​​iar în alte cazuri, conținut foarte util de licopen sau β-caroten. Această calitate este facilitată de aspecte precum carnea fructului și textura diferită a pulpei.

Misterul gustului pierdut: ce s-a întâmplat cu roșiile noastre

În acest sens, este nevoie de reînvierea cultivării soiurilor tradiționale. În această lucrare, este foarte interesant să folosim simplitatea lor și gradul de adaptare la mediul în care au evoluat.

Această capacitate le face foarte potrivite pentru cultivarea în zonele lor de origine și astfel le permite să fie conservate activ prin exploatare comercială, oferindu-le o valoare suplimentară și, în același timp, contribuind la menținerea rentabilității agricole a întreprinderilor agricole.

Soiurile tradiționale ca produs de calitate

Prin urmare, există din ce în ce mai multe asociații și cooperative de producători care doresc să aprovizioneze piața cu produse de o calitate organoleptică excepțională.

Fermierii se bazează pe caracteristicile externe, în principal morfologice, pentru a evidenția unicitatea produsului lor. Acest lucru este valabil pentru costurile soiului tradițional de roșii Mutxamel, caracterul ascuțit al fructelor din soiul Valenciano sau culoarea roz a soiului Rosa de Barbastro.

Misterul gustului pierdut: ce s-a întâmplat cu roșiile noastre

În plus, la valoarea sa contribuie proprietățile sale benefice, precum conținutul ridicat de vitamine sau substanțe antioxidante benefice sănătății.

Soiurile autohtone de roșii sunt așadar material vegetal foarte potrivit pentru dezvoltarea produselor asociate mărcilor de calitate sau denumirilor de origine, creând produse cu valoare adăugată ridicată pe piață.

Publicat anterior: În fiecare an o stropesc pe ceapa. Vecinii prin gard invidiază recolta