Istoria
Majoritatea oamenilor au crezut că alegerile prezidențiale din România, programate pentru 24 noiembrie și 8 decembrie anul trecut, erau deja o concluzie scontată: Marcel Ciolacu prim-ministru și președinte al Partidului Social Democrat (PSD) (demisionat de atunci), cu liderul extremei drepte, George Simionva trece în turul doi, unde va câștiga ușor cu voturile alegătorilor moderați. PSD a fost atât de sigur pe sine încât, potrivit unor rapoarte proaste, a sprijinit activ în secret un alt candidat de extremă dreapta, practic necunoscutul Călin Georgescut. Presupusul „master plan” secret a fost prezentat anterior în detaliu:
Cu toate acestea, procesele sociale sunt imprevizibile: „manipularea” evenimentelor duce adesea la consecințe neașteptate. Acesta ar putea fi cazul aici: Georgescu a câștigat surprinzător primul tur al alegerilor prezidențiale, iar Ciolacu nu a ieșit al doilea, ci președintele Alianței liberale Salvați România (USR), care atacă de la centru establishmentul și corupția acestuia, Elena Lasconi.
Rezultatul a fost o rușine majoră pentru partidul majoritar PSD, Ciolacu demisionând de la președinție.
Cu toate acestea, cu două zile înainte de turul al doilea al alegerilor prezidențiale, Curtea Constituțională a anulat rezultatele primului tur și a dispus repetarea întregului proces al alegerilor prezidențiale.
Motivația: campania lui Georgescu, care a fost considerat pro-rus și a colportat o mare varietate de teorii ale conspirației, a fost susținută de forțe externe, în primul rând de Rusia, potrivit unui raport al serviciilor de informații. Candidatul și-a desfășurat campania în principal pe TikTok, unde a fost susținut de conturi coordonate, algoritmi de recomandare și publicitate plătită, potrivit raportului. Între timp, Georgescu a declarat că a cheltuit zero lei pe campania sa.
Cu toate acestea, mulți cred că decizia Curții Constituționale a fost luată la comandă: președintele camerei este Marian Enache, fost senator PSD, a fost suspectat în repetate rânduri că, prin conducerea sa, ar fi o unealtă a social-democraților. Potrivit acestuia, după eșecul „masterplanului”, Curtea Constituțională a salvat ce se mai putea salva pentru a mai da o șansă partidelor mainstream la alegerile prezidențiale. Suspiciunea a fost sporită de faptul că rezultatele alegerilor parlamentare desfășurate între cele două tururi ale alegerilor prezidențiale nu au fost anulate de organism, chiar dacă raportul serviciilor de informații arăta, de asemenea, că acolo a avut loc o ingerință rusă. Cu toate acestea, alegerile respective au fost câștigate de PSD, care a format apoi un guvern cu Partidul Național Liberal (PNL), mai degrabă conservator, și cu Alianța Democrată a Maghiarilor din România (UDMR), contrar denumirii sale.
Anularea alegerilor prezidențiale a condus la acordul ca de prelungire a mandatului președintelui Klaus Iohannis, care expiră la 21 decembrie. Noi alegeri prezidențiale pe 4 și 18 mai a fost anunțat de guvern. Iohannis urma să rămână în funcție până la învestirea noului șef de stat, deci mai avea doar câteva luni de mandat. Cu toate acestea, partidele de opoziție au decis să nu mai aștepte și se pregăteau să depună o moțiune pentru demiterea sa.
Demisia lui Iohannis
Cel mai mic dintre cele trei partide de extremă dreapta, Partidul Tineretului (POT), care s-a clasat în urma lui Georgescu în turul al doilea al alegerilor anulate ulterior, a depus un moțiune în Camera Reprezentanților și Senat, care Demiterea lui Iohannis. Propunerea a fost susținută de celelalte două partide extremiste, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), SOS România, și chiar de pro-occidentalul USR. Astfel În total, 178 de eurodeputați au susținut moțiunea, ceea ce a fost suficient pentru a o supune la vot – deși nu suficient pentru a o aproba.
Întrebarea este, de ce a decis Iohannis să meargă mai departe cu votul pentru demiterea sa dacă opoziția nu are o majoritate în legislativ? Unii spun că este posibil să se fi temut că va exista mai multă opoziție în rândul deputaților partidului de guvernământ. PSD, de exemplu, se știe că nu este în relații bune cu fostul șef de stat al PNL – Ciolacu chiar a declarat după demisia sa că nu a fost niciodată un „mare fan”. Alții cred că Iohannis a purtat discuții cu reprezentanții partidelor aflate la guvernare și au decis de comun acord ca el să demisioneze în locul lui. Ciolacu a negat că ar fi știut dinainte de mișcarea președintelui, dar Crin Antonescu, care este candidatul comun al celor trei partide de guvernământ pentru funcția de șef al statului, a declarat duminică că Iohannis ar putea demisiona încă de luni.
Iohannis a numit-o inutilă, nejustificată și dăunătoare moțiunea pentru demiterea sa. El a declarat că a acceptat posibila sa demitere deoarece, dacă aceasta ar fi fost votată, ar fi trebuit convocat un referendum pentru înlocuirea sa, ceea ce, în opinia sa, ar fi adus prejudicii României atât în țară, cât și în străinătate.
România se află în criză, deoarece este convocat un referendum pentru înlocuirea președintelui. Acest lucru va avea implicații interne și externe. Pe plan intern, impactul referendumului va fi negativ, societatea va fi divizată, unii vor fi de acord, alții nu vor fi de acord, dezbaterea va fi doar despre aspectele negative, întreaga societate va fi întoarsă pe dos. Nu va fi vorba despre alegeri, nu va fi vorba despre direcția în care se îndreaptă țara, candidații nu își vor putea exprima opiniile. La nivel de politică externă, niciunul dintre partenerii noștri nu va înțelege de ce îl înlocuiesc pe președinte odată ce procesul de alegere a unui nou președinte a început, dacă președintele oricum pleacă. Țara va fi de râsul lumii
– Iohannis.
Nimeni nu a regretat cu adevărat demisia lui Iohannis: el a fost mult timp un ghimpe în coasta extremei drepte, antipatizat de PSD și mai mult un handicap pentru fostul său partid, PNL. Hunor Kelemen Președintele UDMR a declarat că Iohannis lasă în urmă o mare dezamăgire, că există multă tensiune și furie în societate, dar că el crede că plecarea sa va reduce această tensiune. Crin Antonescu, candidatul partidului de guvernământ la prezidențiale, a declarat că plecarea lui Iohannis a fost o „decizie înțeleaptă”.
În timp ce partidele de guvernământ au recunoscut demisia șefului statului, extrema dreaptă a vărsat sânge. George Simion liderul AUR , săptămâna viitoare va fi depusă și o moțiune de cenzură împotriva premierului Marcel Ciolacu. Președintele POT, Anamaria Gavrilă l-ar destitui pe șeful interimar de stat care îl va înlocui pe Iohannis Ilie Bolojancare va fi președintele Senatului, a doua persoană din România care va deține funcția de președinte. Și Georgescu, la platforma X, a cerut anularea turului al doilea al alegerilor prezidențiale. Luni, în fața Palatului Guvernului din București protestatarii de extremă dreapta au sărbătorit demisia lui Iohannis și chiar s-au ciocnit cu jandarmii.
Prin urmare, întrebarea este dacă plecarea lui Iohannis a redus cu adevărat tensiunile sau dacă prevestește o situație mai instabilă.
Iohannis a fost un om al establishmentului, iar căderea sa este o altă înfrângere pentru establishment. Plecarea sa este cu siguranță o victorie pentru extrema dreaptă, dar prin demisia formală voluntară, șeful statului ar fi putut reduce daunele pe care o punere sub acuzare și un referendum perdant ar fi adus.
Ceea ce pare sigur este că situația politică din România va rămâne turbulentă și haotică, iar alegerile prezidențiale din mai nu vor ajuta.
Foto copertă. MTI/EPA/Robert Ghement
