Invazia rusă i-a făcut pe liderii europeni conștienți de necesitatea creșterii cheltuielilor pentru apărare. Această conștientizare a fost amplificată de posibilitatea realegerii lui Donald Trump. Trump a sugerat anterior că va retrage sprijinul SUA din Ucraina și va transfera povara asupra țărilor europene.
Obiectivul actual al NATO este ca țările membre să cheltuiască 2% din PIB-ul lor pentru apărare, însă Trump ar crește acest procent la 5%.
Aceasta ar reprezenta o creștere semnificativă pentru majoritatea țărilor europene, deoarece SUA cheltuiesc în prezent doar 3,4% din PIB pentru apărare.
„Acest lucru este esențial pentru europeni”, a declarat Alexandra de Hoop Scheffer, președinte interimar al German Marshall Fund. „Ei nu au de ales, deoarece există un război pe propriul lor continent”.
La reuniunea de luni va participa și premierul britanic Keir Starmer, care este prima dată de la Brexit când un lider britanic se întâlnește cu cei 27 de lideri ai UE la Bruxelles. Discuțiile se vor referi, de asemenea, la posibilitatea ca UE să poată strânge mai mulți bani pentru finanțarea apărării prin emiterea de datorii comune, așa cum a făcut pentru combaterea epidemiei de Covid.
Dar dezvoltarea capacităților de apărare ale Europei nu va fi o sarcină simplă. Potrivit analiștilor Europei îi lipsesc elemente-cheie de apărare, cum ar fi apărarea integrată antiaeriană și antirachetă, artileria și rachetele de precizie cu rază lungă de acțiune, sateliții și aeronavele de realimentare aeriană. Înlocuirea acestora ar putea dura până la 5-10 ani.
Comandantul suprem al forțelor aliate europene ale NATO, generalul Christopher G. Cavoli, a stabilit deja cerințe specifice pentru țările membre în ceea ce privește echipamentele și nivelul forțelor.
Fotografie de copertă: Sistemul de apărare aeriană IRIS-T dezvoltat de Germania. Sursa ilustrației imaginii de copertă: Reuters
