Ingerăm fără să vrea micro- și microplastice prezente în alimente sau ambalaje. Material minuscul, invizibil, care există sub formă de particule minuscule de plastic, cu dimensiuni cuprinse între un micrometru în diametru, echivalent cu o sutime din grosimea unui păr uman, până la cinci milimetri.
Microplasticele și nanoplasticele sunt în creștere, iar atunci când sunt dispersate în mediu sau prezente în ambalaje, ele pătrund în corpul nostru atunci când respirăm, mâncăm și bem, iar prezența lor este detectată în alimente și în propriul nostru corp.
Este aproape imposibil să încetezi să le consumi.
În fața acestei probleme, este aproape imposibil să refuzăm să le consumăm, iar acestea au devenit parte din meniul nostru zilnic, așa că este dificil să luăm măsuri de precauție pentru a evita consumul și consumul lor.
Un studiu WWF din 2019 a arătat deja că consumăm aproximativ cinci grame pe săptămână. Pentru a vă face o idee, aceasta este echivalentă cu greutatea unui card de credit.
Au trecut aproape șase ani de atunci, așa că trebuie să acceptăm că prezența lor a crescut, forțându-ne să începem să folosim formule speciale pentru a ne limita aportul de nano și microplastice și pentru a evita o dietă care conține microplastice.
Lista de mâncare și băutură
Cifrele de poluare cu plastic sunt uluitoare, deoarece proiecțiile științifice arată că până în 2030 vom produce aproximativ 600 de milioane de tone de plastic pe an.
Greenpeace Marea Britanie a întocmit o listă cu cinci alimente și băuturi cel mai frecvent consumate în care s-au găsit cele mai mari concentrații ale acestor fragmente derivate din petrol.
Filiala din Marea Britanie a acestei organizații de mediu explică că „știința abia începe să înțeleagă impactul pe termen lung al plasticului asupra sănătății umane, dar știm că singura modalitate de a reduce microplasticele este reducerea producției de plastic”.
Un tratat de reducere a plasticului
Lansarea coincide cu o campanie prin care se cere liderilor mondiali să susțină un acord în timpul negocierilor Global Compact on Plastics pentru reducerea plasticului.
Campania își propune să-i trezească pe cetățeni cu privire la faptul că ingerăm fără să vrea microplastice în efortul de a crea o „planeta mai curată și mai sigură pentru noi și generațiile viitoare”.
În videoclip, Greenpeace întreabă care alimente conțin cele mai multe microplastice, adăugând că răspunsul te poate surprinde. Iată lista organizației cu cele cinci alimente și băuturi cu cele mai multe microplastice, împreună cu o scurtă explicație.
1. Sare
Sarea este adesea ambalată în plastic. Potrivit unui studiu din 2023, sarea roz de Himalaya conține mai multe microplastice decât sarea obișnuită de masă și chiar și alte tipuri de sare.
2. Pliculete de ceai
Deși mulți dintre noi considerăm că sunt făcute din hârtie, de fapt, majoritatea pliculețelor mici de ceai sunt din plastic.
În acest sens, cercetările științifice efectuate în Canada au arătat că o băutură de ceai preparată folosind un plic de ceai eliberează milioane de particule de microplastic în apă, pe care apoi le bem fără să ne gândim măcar la consecințele pe care le poate provoca.
3. Orez
Potrivit Universității din Queensland, pentru fiecare 100 de grame de orez, 3 până la 4 miligrame de microplastice intră în organism. Conținutul acestor poluanți mici crește la 13 miligrame la 100 de grame dacă este vorba de orez instant.
4. Fructe de mare și pește
Nivelul de poluare cu deșeuri din plastic în oceanele lumii este un fapt care a fost discutat (și dovedit) peste tot. Așa că nu ar trebui să ne surprindă că peștele și crustaceele pe care le consumăm conțin mici fragmente din acest material în corpurile lor care ajung în sistemul nostru digestiv.
5. Apă îmbuteliată
Microplasticele au fost găsite în majoritatea mărcilor de apă îmbuteliată. În zonele cele mai poluate s-au găsit mii de particule pe litru.
Mai precis, unele studii științifice au arătat chiar că apa îmbuteliată conține niveluri semnificativ mai mari de microplastice decât apa de la robinet.
În interiorul corpului nostru
După această listă, ei detaliază și unde ajung microplasticele pe care le consumăm, explicând că „microplasticele ajung în corpul nostru fie pentru că se află în alimentele pe care le consumăm, fie pentru că intră în ele din recipientele pe care le folosim pentru a le transporta”.
Ei subliniază, de asemenea, că „studiile recente le-au găsit în creier, precum și în sânge, plămâni, ficat și chiar în placentă și laptele matern”.
Greenpeace concluzionează că „ar fi iresponsabil să credem că nu are niciun impact asupra funcționării normale a corpului nostru”. Mai ales când te gândești că unul din patru tipuri de plastic chimic este considerat periculos datorită potențialului său de a prezenta riscuri pentru sănătate, cum ar fi perturbarea hormonală și susceptibilitatea la cancer.
Sfaturi practice:
Dieta ideală fără microplastice este greu de implementat în practică din cauza cantităților mari ale acestora, dar există anumite recomandări pe care le putem încorpora în viața de zi cu zi pentru a reduce conținutul acestora în alimente și a crea bariere în calea pătrunderii lor în organism. Vă recomandăm acest articol de la OKGREEN pentru a vă ajuta să vă minimizați expunerea și să începeți să trăiți cu mai puține particule de plastic.
Organizația de mediu adaugă și alte recomandări, pe care le detaliem mai jos ca posibile soluții „pentru a ne maximiza sănătatea”:
- Folosiți recipiente din sticlă, oțel inoxidabil sau ceramică în loc de plastic.
- Preparați din nou ceaiul din frunze nedeschise în pliculețe de ceai.
- Alege sticle de apa reutilizabile din sticla sau otel inoxidabil.
- Evitați să mâncați alimente care pot fi gătite cu microunde.
- Evitați alimentele ambalate în plastic. O opțiune bună pentru aceasta este să cumpărați produse proaspete și să le depozitați singur în recipiente reutilizabile.
