Marele perdant
Unul dintre marii perdanți ai alegerilor pentru Bundestag din 23 februarie a fost, fără îndoială, Partidul Verde. După înfrângere, doi dintre cei mai populari lideri ai acestora, actualul candidat la funcția de cancelar și vicecancelarul demisionar, și candidatul pentru funcția de cancelar din 2021 și ministrul de externe demisionar a anunțat, de asemenea, nu va mai ocupa în viitor o poziție importantă în partid, vor continua să lucreze ca reprezentanți pe teren în Bundestag. Plecarea a două dintre cele mai cunoscute fețe ale partidului, care oricum nu se află într-o poziție bună: nu este surprinzător faptul că deja 420 000 de persoane au semnat o petiție prin care îi cer lui Habeck să rămână în fruntea partidului său.
Pentru Verzi, următorii patru ani (maxim) vor fi cel mai probabil să continue în opoziție, deoarece alianța conservatoare CDU/CSU și social-democratul SPD au obținut împreună majoritatea absolută a mandatelor, astfel încât nu au nevoie de un al treilea partener de coaliție. Această constelație a fost doar o chestiune de câteva zeci de mii de voturi, deoarece BSW, stânga radicală, a obținut 4,97% din voturi, cu puțin sub pragul de 5%. Dacă BSW ar fi câștigat, CDU/CSU și SPD nu ar fi avut majoritate și ar fi trebuit să ia Verzii cu ei. Dar acest lucru nu s-a întâmplat, iar partidul ar putea, prin urmare, să se pregătească pentru un rol în opoziție, cu AfD, formațiunea de extremă dreapta, ca forță conducătoare.
Partidul care a fost al doilea jucător în „coaliția semaforizată” care a eșuat în noiembrie anul trecut,
a ieșit din alegeri ca învins, cu al doilea cel mai bun rezultat din istoria sa.
Dar este inutil dacă a scăzut de la 14,7 % în urmă cu patru ani la 11,6 % și, în timp ce era pe locul al treilea în 2021, acum a alunecat pe locul al patrulea, AfD, care se afla în spatele său în urmă cu patru ani, având acum un sondaj de aproape două ori mai mare decât acesta.
Dar chiar și cel mai bun rezultat din istoria lor în 2021 a fost o dezamăgire, deoarece Verzii chiar au reușit să obțină peste 25 % în primăvara dinaintea alegerilor de la sfârșitul lunii septembrie, devenind cel mai popular partid din Germania pentru câteva săptămâni. Candidatul lor pentru funcția de cancelar la momentul respectiv, Annalena Baerbock, care nu deținuse anterior un rol guvernamental nici la nivel federal, nici la nivel de stat, nu a avut o prestație bună în campanie, nu a reușit să se arate aptă să guverneze și s-a constatat că a inclus neadevăruri în CV-ul său – o prestație slabă în campanie care i-a costat pe Verzi aproximativ 10 puncte procentuale.
Partidul a înregistrat apoi o creștere puternică la mijlocul anului 2022 – au fost evaluați la 23 % – și apoi a început un declin de la sfârșitul anului 2022, care nu s-a oprit până la 11,6 % cât au obținut în alegerile actuale. Verzii, care în urmă cu câțiva ani încă nutreau ambiții mari de partid s-a redus la un partid mic, de abia cu două cifre.
Cine a votat Verde?
Înainte de a analiza motivele înfrângerii Verzilor, merită să analizăm performanțele partidului în cadrul fiecărui grup social: care este baza sa principală și la cine nu a reușit să ajungă aproape deloc. Studiul arată că alegătorul tipic al Verzilor are între 25 și 44 de ani, locuiește într-un oraș mare din Germania de Vest sau în capitală, este mai degrabă femeie decât bărbat, are o diplomă universitară și este relativ înstărit din punct de vedere financiar. În schimb, alegătorul tipic non-verde are peste 70 de ani, locuiește într-un oraș mic din estul Germaniei, este mai puțin educat, mai puțin înstărit și este bărbat.
În ceea ce privește grupele de vârstă, cei mai tineri, și anume între 18 și 24 de ani au început să întoarcă spatele Verzilor, deși aceștia erau cei mai populari în acest grup de vârstă. Acum, însă, stânga radicală Die Linke (Stânga) a preluat conducerea aici, cu un rezultat surprinzător de bun pentru partid în alegerile pentru Bundestag. Sprijinul Verzilor în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani este de 10 %, doar cei cu vârste de peste 70 de ani înregistrând rezultate mai slabe, de 7 %. În afară de cei mai tineri, tendința este că, cu cât sunteți mai în vârstă, cu atât este mai puțin probabil să votați cu Verzii.
În ceea ce privește repartizarea pe sexe, 13 % dintre femei au votat cu Verzii, față de 11 % dintre bărbați (partidul este condus în prezent de două femei copreședinte). Dintre alegătorii tuturor partidelor, alegătorii Verzilor sunt cei mai bine situați financiar91% au declarat că situația lor economică personală este bună, față de 67% dintre votanții AfD. În consecință, 5% dintre muncitorii cu gulere albastre, 8% dintre șomeri și 9% dintre pensionari sunt alegători verzi, în timp ce 13% dintre muncitorii cu gulere albe și 14% dintre persoanele fără ocupație sunt alegători verzi. Aceste cifre par să confirme percepția publică conform căreia mediul și schimbările climatice sunt în primul rând un lux pentru cei bogați.
Diferența dintre Vest și Est în ceea ce privește sprijinul acordat ecologiștilor este, de asemenea, izbitoare: în timp ce sprijinul partidului în landurile din Germania de Vest este de 12,5%, acesta este de numai 7,9% în fosta RDG. În ceea ce privește victoriile parlamentare individuale, partidul a câștigat 12 circumscripții, districte metropolitane în general bogate. Au câștigat trei circumscripții în Berlin, două în Hamburg și două în Köln și încă cinci în Stuttgart, Freiburg, Karlsruhe, Münster și Kiel. Au obținut victorii pe listele de partid în aceleași circumscripții, cu excepția a trei din Berlin și a uneia din Stuttgart, compensându-și pierderile cu o circumscripție din Aachen (deci un total de nouă victorii pe listele de partid în circumscripții).
Verzii sunt unul dintre cei mai mari susținători ai Ucrainei și au una dintre cele mai puternice antipatii față de Rusia dintre partidele germane. Robert Habeck a cerut livrări de arme germane către Ucraina încă din 2021, când majoritatea societății germane nici nu dorea să audă de așa ceva. 91 la sută dintre alegătorii Verzilor spun că li se pare bine că partidul lor susține în mod consecvent Ucraina. 83 la sută se tem că influența Rusiei asupra Europei va crește, iar 74 la sută sunt îngrijorați că Germania va fi expusă Donald Trumpși Vladimir Putinto.
Problema climei a devenit nepopulară
Declinul Verzilor germani este, desigur, legat de greșelile pe care le-au făcut în guvernare și de Olaf Scholz-a avut, de asemenea, un impact negativ asupra lor.
Cu toate acestea, declinul partidelor verzi nu este un fenomen german, ci o tendință europeană generală cu cauze mai profunde.
Acest lucru a fost demonstrat în mod clar la alegerile pentru Parlamentul European de anul trecut, unde Grupul Verzilor a câștigat 53 de locuri, cu 18 mai puține decât cele 71 câștigate în 2019, și a suferit cel mai mare declin proporțional comparativ cu 2019.
Schimbările climatice au devenit o problemă majoră în Europa până la sfârșitul anilor 2010. În timpul boom-ului economic prelungit care a urmat Marii Depresiuni din 2007-2008, problema mijloacelor de subzistență a trecut în plan secund, iar în această perioadă relativ prosperă, s-a putut acorda mai multă atenție amenințării la adresa viitorului umanității reprezentată de încălzirea antropogenă. O față a schimbărilor climatice, Greta Thunberga fost desemnată Persoana Anului de Time, dar anul 2020 a adus o noutate: ea a dărâmat ușa de la epidemie de virus crown, iar în 2022 războiul din Ucraina și în urma reuniunii europene criza energetică, și aceasta priorități reordonate pe întregul continent.
Germania, care a fost brusc ruptă de gazul rusesc în 2022, a fost deosebit de amenințată de criza energetică, în timp ce încă Angela Merkel a început sub cancelarul tranziția energetică (Tranziția energetică), care are loc în cadrul proiectului de dezafectare nucleară (Eliminarea treptată a energiei nucleare) a atins, de asemenea, o etapă importantă, după aprilie 2023 ultimele trei centrale nucleare germane vor fi închise. Acesta din urmă este un victoria luptei de zeci de ani a Partidului Verde, una dintre rădăcinile partidului a fost tocmai mișcarea antinucleară, acesta luptând pentru închiderea centralelor nucleare încă de la înființarea sa în 1980. Din cauza atmosferei antinucleare care a urmat dezastrului nuclear de la Fukushima din 2011, Merkel a decis în cele din urmă să cedeze în fața Verzilor și să înceapă o eliminare completă a energiei nucleare.
Doar pentru a rămâne cu renunțarea la gazul rusesc – înlocuit doar parțial de GNL – și închiderea centralelor nucleare, pe de o parte, și combustibilii fosili foarte poluanți și sursele regenerabile adesea precare, pe de altă parte. Și în această iarnă s-au înregistrat prețuri record la electricitate în Germania din cauza așa-numitului vânt negru (Dunkelflaute), când nici panourile solare, nici turbinele eoliene nu pot produce cu adevărat energie.
Mulți au dat vina pentru aceste probleme pe Verzi, despre care spun că au fost prea rapizi, nechibzuiți și dogmatici în a cere renunțarea la energia nucleară în favoarea energiei regenerabile.
AfD s-a referit chiar la Verzi ca la o „eco-dictatură”. În mod tipic, după cum s-a dovedit ulterior, sabotorii angajați de Moscova au încercat să atace partidul și candidatul său la funcția de cancelar, Habeck, pulverizând spumă violet în țevile de eșapament ale mașinilor din mai multe orașe și lipind pe mașinile avariate un autocolant cu fotografia lui Habeck, în care candidatul zâmbitor la funcția de cancelar spunea „Fii mai ecologist!”
Atacuri de sabotaj asupra mașinilor au loc în prezent în întreaga țară, autorii pulverizând spumă de construcție în țevile de eșapament. Ceea ce este mai rău, aceștia lasă autocolante pe ștergătoarele de parbriz cu imaginea unui Robert Habeck zâmbitor care spune: „Fiți mai ecologici”. La
– Ingvar (Perovanovici)
Verzii sunt deosebit de nepopulari în rândul lucrătorilor industriali – cu un sprijin de numai 5% în rândul acestui strat. Economia germană stagnează practic de ani de zile, fapt pentru care mulți dau vina pe politicile Verzilor. Într-un raport recent, acesta a vizitat mici orașe industriale din Bavaria, unde există o antipatie clară față de Verzi, mulți acuzându-i pentru închiderea fabricilor.
Sărăcia este în creștere, fabricile concediază oameni – totul este un dezastru. Verzii sunt un dezastru
– spune un intervievat local.
Reglementările climatice adoptate de Berlin nu sunt susținute aici. Oamenii le văd ca fiind intruzive și condescendente
– a replicat altul.
În guvernul Scholz, Habeck, care deține atât funcția de vicecancelar, cât și pe cea de ministru al economiei, își va primi și el meritele:
Habeck este un eșec. Caloriferele trebuie acum scoase, mașinile electrice trebuie să intre. Aceasta nu mai este economie, este comunism
– spune un fost muncitor siderurgic, în timp ce un altul îl descrie pe fostul candidat al Verzilor la funcția de cancelar drept un „bufon”.
Este un bun indiciu al percepției generale asupra Verzilor faptul că 62% dintre cei intervievați spun că partidul este prea puțin preocupat de economie și locuri de muncă, în timp ce 56% spun că vor să le spună cetățenilor cum să trăiască.
Așadar, pe lângă motivele de politică internă, problema energetică și economia șubredă din Germania, precum și nepopularitatea problemei climatice în întreaga Europă sunt factori care au pus Verzii germani pe o pantă descendentă, dar și percepția că politicienii partidului sunt dogmatici, condescendenți și elitiști a jucat un rol important. Este o mare întrebare dacă Verzii vor putea beneficia de rolul lor în opoziție, dar acest lucru necesită imediat să-și sorteze rândurile după pensionarea a doi dintre cei mai cunoscuți lideri ai lor. În plus, pașii înapoi ai lui Baerbock și Habeck sunt doar decăderea aripii realiste, care ar putea duce la avansarea fundamentaliștilor. Partidul se confruntă cu una dintre cele mai mari provocări din istoria sa.
Foto copertă. Sursă:Maryam Majd/Getty Images
