Justine Musk este o scriitoare canadiană de science-fiction care, pe lângă romanele ei, este cunoscută în întreaga lume drept prima soție a lui Elon Musk. În 2014, la șase ani de la divorțul ei de miliardar, a ținut o conferință TED în care a împărtășit unul dintre secretele celui mai bogat om din lume: psihologia rezistenței și capacitatea de a spune „nu”.
Pe lângă lăudarea talentului lui Elon Musk, fosta lui soție a remarcat că una dintre abilitățile care l-au adus pe proprietarul Tesla și SpaceX acolo unde se află astăzi a fost ceva aparent la fel de simplu ca a spune „nu” oricărui lucru care i-ar putea ocupa timpul într-un mod neproductiv, punând astfel prioritate la orice altceva care l-ar putea duce la succes. Sună mai simplu decât este.
Secretul succesului lui Musk: abilitatea de a spune „nu”.
Potrivit autorului, singurul lucru care a fost la fel de important ca nu în cariera lui Elon Musk este obsesia lui pentru scopul său. La conferință, el a explicat că este o filozofie a vieții care era cel puțin strâns legată de această psihologie a opoziției: „A spus nu oamenilor care își doreau timpul, atenția și energia. A spus nu pentru a-și proteja resursele și pentru a le direcționa către obiectivele sale. Și mi-am dat seama că în spatele fiecărui nu se află un da mai profund la ceea ce îți dorești. Da-ul tău profund este dreptul tău de a visa.”
Justine Musk a spus în discursul său că aceasta este o abilitate înnăscută pe care ea însăși a pierdut-o de-a lungul timpului, dar care este foarte importantă pentru cei care obțin succes, precum Elon Musk. Chiar înainte de a ajunge acolo, a ști să spui nu reflectă două puncte forte: a ști să faci față reacțiilor negative ale celor care întâmpină o astfel de rezistență și precizia în a-ți gestiona timpul care vine odată cu profitul de această oportunitate.
Un alt miliardar celebru, Bill Gates, a remarcat că prietenul său Warren Buffett este un alt exemplu excelent al modului în care a spune „nu” este adesea primul pas către succes: „Faptul că este atât de atent cu timpul său, are zile în care nu are nimic în program… să stai jos și să gândești poate fi o prioritate mult mai mare.” Faptul că ai folosit fiecare minut al programului tău nu indică cât de serios ești.
Aceasta este o mantră curioasă susținută și de Steve Jobs, care, urmând filozofia „spune nu repede și spune da încet”, a subliniat că, la fel ca Elon Musk, a spune „da” la orice însemna să spui nu sarcinilor care erau mult mai importante, fie pentru dezvoltarea ta personală, fie pentru compania de pe umerii lui. Problema psihologiei opoziționale este că, deși ne naștem cu ea, societatea ne încurajează în mod paradoxal să-i spunem „nu”.
Psihologia opozițională ca supraviețuire evolutivă
A spune „nu” este o dezvoltare evolutivă a umanității. Este un mecanism de supraviețuire la fel de puternic ca frica sau neîncrederea și ne menține în viață, permițându-ne să evităm amenințările și riscurile sociale. După cum a subliniat Justin Musk în discursul său, este o abilitate înnăscută care joacă un rol cheie în dezvoltarea copilului și se manifestă între 18 luni și 3 ani.
Dar, ca și în cazul fricii sau al neîncrederii, această etapă timpurie a psihologiei opoziționale a condus la stigmatizarea socială pe care o purtăm cu noi până la vârsta adultă. Nu întâmplător, în culturi precum Japonia, a spune „nu” este considerat lipsit de respect și nepoliticos.
A renunța la ceva însemna a te pune într-o situație în care riscul de respingere ar putea însemna izolarea individului, ducând la o pierdere de resurse care a limitat supraviețuirea în cadrul grupului. Această teamă de respingere, precum și dorința de a mulțumi și de a evita confruntarea, este cea care ne determină să abandonăm „nu” ca construcție socială și să îmbrățișăm acceptarea. Ceea ce a fost odată un mijloc de supraviețuire a devenit rapid disponibil doar pentru cei cu suficientă putere pentru a spune „nu” fără consecințe.
Psihologia recunoaște valoarea cuvântului „nu” în societate, dar și pericolele sale și explorează modul în care cuvântul „nu” ne poate îmbunătăți relațiile și ne poate crește stima de sine fără a dăuna mediului nostru social. A dezvoltat tehnici precum sandwich-ul pozitiv, care ne obligă să punem un „nu” între două aspecte pozitive pentru a le reduce impactul fără a le diminua puterea. Faptul că stăpânirea acestei abilități este esențială pentru succes este mai mult decât dovedit de exemple precum Elon Musk.
Postarea anterioară: Willow este un cip cuantic care depășește calculul tradițional