După ce Finlanda și Suedia au aderat la comunitatea NATO ca o consecință directă a războiului ruso-ucrainean, Marea Baltică a primit o nouă poreclă: NATO-beltenger. Acest lucru se datorează faptului că marea este în prezent mărginită de 8 state membre NATO și de Rusia. Accesul Rusiei la mare este limitat la doar două puncte: exclava Kaliningrad și Golful Finlandei.
În același timp, Rusia a fost aproape complet exclusă din ceea ce a fost cândva un teritoriu interior cvasi-sovietic, nu înseamnă că atuurile Moscovei în regiune au fost epuizate.
De fapt, a existat o creștere recentă a operațiunilor din regiune atribuite Moscovei, care au fost clasificate drept ostile. În primele zile ale războiului, interferențele GPS care perturbau traficul aerian au fost cele care au creat incertitudine în regiune, iar mai recent începe să se desfășoare o campanie împotriva infrastructurii submarine. Finlanda a raportat mai mult de 2 800 de interferențe GPS în 2024, față de 200 în anul precedent.
Complexitatea situației este ilustrată de declarația prim-ministrului suedez Ulf Kristersson din 12 ianuarie:
Nu suntem în război. Dar nu suntem nici la pace.
Modul de operare al acestor incidente „suspecte” este adesea similar: navele civile care pleacă din porturile rusești își remorchează ancorele pe kilometri întregi, distrugând infrastructura subacvatică critică.
Sabotajul a devenit un eveniment obișnuit în ultimele 15 luni.
Cel puțin opt cabluri de telecomunicații, o conductă de gaze și o linie de transport de înaltă tensiune, avariate în Marea Baltică
– afirmă o analiză a Centrului Wilson, care a identificat aceste operațiuni ca un element central al strategiei hibride a Rusiei.
La această neliniște se adaugă utilizarea de către Moscova a unei așa-numite „flote fantomă” pentru a se sustrage sancțiunilor internaționale. Această flotă de aproximativ 600 de petroliere transportă ilegal petrol către Asia și Africa. Navele învechite și neasigurate reprezintă un risc de mediu semnificativ pentru ecosistemul fragil al Mării Baltice.
Ca răspuns la escaladarea provocărilor, NATO și-a intensificat eforturile de securizare a regiunii, dar rezultatele tangibile nu sunt încă vizibile.La 14 ianuarie 2025, cele opt state membre NATO riverane Mării Baltice au lansat Operațiunea Baltic Sentinel pentru a proteja infrastructura subacvatică critică, dar „navele spion” rusești, inclusiv Jantar, continuă să navigheze în ape fără obstacole serioase.
Acest lucru este favorizat de faptul că Moscova a făcut progrese majore în războiul pe fundul mării, în timp ce Occidentul și SUA au neglijat, de asemenea, acest subiect de la sfârșitul Războiului Rece.
Proiectele speciale, acțiunile secrete și provocările războiului pe fundul mării au fost discutate în detaliu în acest articol:
Imaginea de copertă este o ilustrație. Sursa imaginii de copertă: Getty Images
