Una dintre cele mai lungi bătălii ale războiului din Ucraina se apropie de final

Moscova a lansat o operațiune de amploare pentru cucerirea orașului industrial din centrul regiunii Donețk în iunie 2024, dar de atunci au avut loc încercări nereușite de capturare a orașului. Orașul-fortăreață avea o populație de aproximativ 32.000 de locuitori înainte de război, iar rușii făceau progrese lente. Aceștia au obținut succese minore, pătrunzând inițial în împrejurimi, dar au rămas blocați în centru pentru perioade lungi de timp. În timpul lunilor de lupte, niciuna dintre părți nu a reușit să obțină câștiguri teritoriale semnificative, timp îndelungat înjumătățind practic Torecket.

Până la sfârșitul anului 2024, situația s-a schimbat, trupele ruse făcând mici progrese și obținând controlul asupra zonelor-cheie. Împingerea a avut ca rezultat tot mai mult teritoriu în fiecare zi, iar în cele din urmă

CITESTE SI:  Președintele sud-coreean care a declarat legea marțială este condamnat la propria sa cădere - Politicienii clocotesc

În primele zile ale anului 2025, apărătorii ucraineni au fost practic alungați din oraș.

Cele două părți au opinii diferite cu privire la suprafața exactă a teritoriului controlat de părți, însă majoritatea hărților publicate arată că Kievul poate controla acum doar câteva părți mici din periferia vestică a orașului. Ceea ce pare sigur este că soarta orașului este decisă, Moscova luând Toreck.

Succesul ar putea avea o importanță strategică, deoarece rușii pot ataca de aici spre mai multe orașe-cheie care rămân ultimele bastioane ucrainene din Donbass.

Rusia a obținut, de asemenea, succese mai la sud: a capturat orașul Kurakhove, a înconjurat aproape complet Velika Novosilka și se pregătește pentru o operațiune masivă de încercuire la Pokrovsk. Dacă vor reuși să pună în aplicare aceste planuri, vor fi în măsură să întreaga parte sudică a regiunii Donețk va fi cucerită de invadatori, iar capturarea orașului Toreck va deschide calea spre nord. Acestea sunt bastioanele ucrainene rămase pe front: Chasiv Yar și Siversk.

Sursa imaginii de copertă: Diego Herrera Carcedo/Anadolu via Getty Images