Un exercițiu simplu care protejează memoria și reduce stresul

Un loc în natură, o busolă și o hartă și absența completă a oricărui gadget tehnologic care ne oferă totul de făcut, este o propunere recentă care și-a demonstrat beneficiile pentru sănătatea noastră mintală.

Așa-numita „rutină a exploratorului”, devenită deja o activitate nouă la modă în România, grație simplității abordării și rezultatelor eficiente împotriva stresului și păstrării memoriei, declanșează atât activitatea fizică a celor care o practică, cât și creierul tău. , care necesită un anumit grad de creativitate pentru a funcționa.

Trucul eficienței sale și ceea ce face această propunere deosebit de interesantă este că lasă deoparte folosirea tehnologiei și lasă persoana față în față cu sine, folosind capacitatea firească de a merge mai departe. Locul acțiunii este un loc înconjurat de natură, iar „armele” sunt pur și simplu o hartă și o busolă. Restul depinde de noi și de abilitățile noastre mentale și de munca.

CITESTE SI:  Sprijinul pentru ucraineni ar putea costa Europa de două ori mai mult și ar putea începe o revoluție în producția de arme

Beneficiile pentru sănătatea mintală de la practicarea unui fel de sport în mod mai mult sau mai puțin regulat sunt binecunoscute. Activitatea fizică nu numai că ne ajută să minimizăm stresul, dar întărește și sistemul imunitar și ajută la prevenirea bolilor cronice.

Un exercițiu simplu care protejează memoria și reduce stresul

În acest context, se naște un trend care plasează oamenii în spațiul lor natural, care este natura, cu mii de discipline care se oferă să se reconecteze cu ea, pentru a nu ne pierde originile și liniștea sufletească pe care ne-o ia orașul. . Și tocmai aici, în acest curent, așa-zisa rutină de cercetare capătă putere în așa măsură încât a devenit o practică la modă la noi.

Rutina mai sus menționată ne invită să ne așezăm într-un loc natural care ne mângâie și, odată acolo, să ne folosim propria intuiție și creativitate pentru a ne ghida. Fără dispozitive electronice, GPS sau ceva de genul acesta, doar noi și natura (cu permisiunea de la o simplă hartă și busolă). Printre beneficiile imediate se numără un creier sănătos și posibilitatea de a încetini declinul funcțiilor cognitive.

CITESTE SI:  Este posibil ca Putin să se fi gândit să folosească arme nucleare

Lucrați la orientare și concentrare.

Unul dintre marile beneficii ale programului Explorer este modul în care lucrăm la orientarea spațială, care nu mai este folosită. Dacă vom lucra din nou la el, organizarea noastră mentală și executarea diferitelor sarcini se vor îmbunătăți.

Dar în plus, acest exercițiu fizic de funcționare în sânul naturii fără ajutoare „moderne” ne obligă să lucrăm la concentrare și vigilență în găsirea unor soluții de deplasare pe terenuri pe care nu le stăpânim. Se îmbunătățește și procesul de luare a deciziilor, ceea ce duce la o mai mare ușurință în rezolvarea dificultăților care apar.

Nevoia de a naviga ne va îmbunătăți neuroplasticitatea, capacitatea de a ne adapta circumstanțelor în schimbare din mediu și de a improviza soluții disponibile. În ceea ce privește bunăstarea emoțională, în timpul rutinei exploratorului, creierul eliberează serotonină, un neurotransmițător asociat cu fericirea.

Cercetarea confirmă eficacitatea programului Explorer

În afară de exercițiul fizic incontestabil, lucrul la intuiție și orientarea spațială și alte abilități care se presupune că ne sunt utile ca oameni, modul Explorer „promite” să îmbunătățească sănătatea cognitivă.

În ceea ce privește această ultimă afirmație, un studiu recent realizat la Universitatea din Canada și publicat în PLoSOne leagă direct munca de orientare cu îmbunătățirea percepției noastre cognitive asupra conceptului de spațiu și dezvoltarea memoriei, care se deteriorează odată cu vârsta. Harvard confirmă acest lucru și cu alte studii similare.

Cercetătorii evidențiază faptul că în timpul nostru, acele zone ale creierului care sunt asociate cu supraviețuirea sunt neglijate. Motivul este că tehnologia înseamnă că avem „totul făcut” și nu simțim nevoia să gândim și să „câștigăm existența”. Acest lucru se datorează în mare parte declinului funcțiilor cognitive.