Măcrișul a fost un element de bază al bucătăriei poloneze timp de secole, în special în regiunile sărace, unde era o alternativă sănătoasă și sățioasă la cartofi sau pâine. De asemenea, este popular în bucătăriile din întreaga lume.
Top 5 cereale ideale pentru gătit sfărâmicios
Există multe tipuri de crupe, de la hrișcă și mei la unele mai exotice, cum ar fi quinoa sau bulgur. Fiecare are propriile proprietăți specifice și metodă de preparare. Acestea sunt cele cinci tipuri de crupe cele mai bune pentru gătitul în vrac:
- Fulgi de orz perlat (mediu sau grosier) – varietatea mai grosieră de măcriș de orz poate fi gătită ușor în vrac și este bogată în minerale și fibre. Sfat: folosiți un raport 1:2 de apă, gătiți la foc mic și lăsați deoparte pentru a se evapora.
- Crupe de hrișcă prăjită (sau neprăjită) – are boabe caracteristice care se gătesc ușor. Este bogată în proteine, magneziu și fibre. Sfat: folosiți un raport 1:2 de apă, nu amestecați în timpul gătitului și lăsați terciul să se „maturizeze” sub capac după ce opriți arzătorul.
- Crupe de hrișcă – Fabricate din mei, crupele de mei sunt ușoare, fără gluten și își păstrează foarte bine textura lejeră dacă le clătiți corespunzător înainte de gătire. Sfat: înainte de gătire, turnați apă clocotită peste măcriș pentru a scăpa de amărăciune, apoi gătiți cu un raport de apă de 1:2.
- Bulgur boabe – are boabe compacte care rămân libere după gătire. Este popular în bucătăria din Orientul Mijlociu. Sfat: se gătește la un raport de 1:1,5 (semolă la apă) și se pune deoparte sub capac pentru a absorbi restul de lichid.
- Couscous cu crupe – deși tehnic este un produs din grâu, couscous-ul se prepară aproape instantaneu și rămâne întotdeauna liber. Sfat: se toarnă apă clocotită (1:1) peste couscous, se acoperă timp de câteva minute și apoi se separă boabele cu o furculiță.
Care este secretul preparării unui couscous desfăcut perfect?
Coșurile au un înveliș natural care le împiedică să se lipească între ele dacă sunt pregătite corespunzător. Proporțiile corecte de apă și terci sunt esențiale. Pentru a obține cel mai bun rezultat din gătirea lor în vrac, merită să țineți cont de câteva reguli:
- Clătire – înainte de gătit, clătiți terciul sub apă rece pentru a scăpa de excesul de amidon. Acest lucru va ajuta la obținerea unei texturi lejere,
- raportul dintre apă și terci – de obicei se folosește un raport de 1:2 (1 parte terci la 2 părți apă), dar merită să verificați instrucțiunile de pe pachet, deoarece diferite terciuri pot necesita cantități diferite de lichid,
- adăugarea unui pic de ulei, unt sau ulei de măsline la terciul fiert – previne lipirea acestuia,
- evitați amestecarea – lăsați terciul în pace și evitați să îl amestecați în timpul gătitului,
- gătire la foc mic – după ce apa a dat în clocot, se reduce focul și se lasă să fiarbă acoperit până când măcrișul a absorbit toată apa,
- Odihniți-vă după gătire – lăsați terciul să se odihnească sub capac după gătire. Acest lucru îi va permite să absoarbă restul de apă și îl va face mai pulverulent.