Obiceiurile de somn pot fi diferite pentru fiecare dacă doresc să rămână sănătoși.
Dormit de 8 până la 9 ore pe noapte este o recomandare larg cunoscută, dar pentru mulți oameni este dificil de realizat din cauza cerințelor vieții de zi cu zi. Cu toate acestea, a dormi mai puțin decât atât nu este întotdeauna sinonim cu probleme de sănătate. Deși lipsa somnului poate duce la consecințe grave, cum ar fi pierderea memoriei, boli de inimă și un sistem imunitar slăbit, progresele științifice au arătat că cantitatea optimă de somn poate varia în funcție de genetica fiecărei persoane.
Există oameni cunoscuți sub numele de „adormitori naturali scurti” a căror genetică le permite să rămână sănătoși și plini de energie în timp ce dorm doar patru, cinci sau șase ore pe noapte. Pentru aceste persoane, mai puțin somn nu crește riscul de îmbolnăvire și nici nu le afectează bunăstarea generală.
Acest lucru sugerează că obiceiurile de somn nu ar trebui considerate un standard uniform, deoarece nu toate organismele răspund la fel.
Explicația acestui fenomen constă în mutații genetice specifice. De exemplu, o variație a genei DEC2, care reglează producția de orexină, un hormon care promovează starea de veghe, le permite acestor indivizi să rămână atenți la mai puține ore de somn. În plus, alte mutații, cum ar fi cele din genele ADRB1 și NPSR1, sunt asociate cu reglarea ciclului somn-veghe și par să protejeze împotriva efectelor negative ale privării de somn, cum ar fi pierderea memoriei.
De fapt, studiile efectuate pe șoareci modificați genetic cu aceste mutații au arătat că, în ciuda faptului că dorm mai puțin, abilitățile lor cognitive au rămas stabile. Aceste descoperiri oferă noi perspective asupra relației dintre somn și sănătate, deși este clar că sunt necesare mai multe cercetări pentru a înțelege pe deplin modul în care aceste mutații afectează organismul pe termen lung.
Pe lângă faptul că dorm mai puțin, oamenii care dorm în mod natural mai puțin tind să împărtășească caracteristici pozitive, cum ar fi niveluri ridicate de energie, rezistență la stres și o abordare optimistă a vieții. S-a sugerat chiar că durata lor de viață poate fi mai lungă din cauza eficienței proceselor lor metabolice. Aceasta include o mai bună eliminare a proteinelor toxice, care pot proteja împotriva bolilor neurodegenerative, cum ar fi Alzheimer.
