Încălzirea casei este unul dintre principalele motive pentru care factura noastră de energie electrică poate crește iarna. Există multe moduri de a face acest lucru și nu toate costă la fel. Fiecare metodă are avantajele ei, dar în mod clar există unele considerabil mai eficiente din punct de vedere energetic decât altele.
Aici vă lăsăm o mică comparație în care analizăm opțiunile pe care le avem, care este eficiența acestora și care este costul lor aproximativ pe lună. În mod logic, acestea sunt costuri aproximative, deoarece prețul energiei electrice variază și, de asemenea, nu vom lua în considerare factori precum taxele sau orare diferite.
Ce este COP? Pentru a diferenția unele sisteme de altele există o informație foarte utilă. Acesta este Coeficientul de Performanță (COP). Aceste date ne permit să comparăm care este cel mai eficient sistem. Cum funcționează? Practic indică câtă energie utilă produce un sistem, în comparație cu energia electrică pe care o consumă.
Dacă COP este 1, înseamnă că dacă un sistem folosește 1.000 W de energie electrică, produce 1.000 de wați de energie termică. Adică transformă toată energia electrică pe care o consumă în căldură. Dacă COP este 2, înseamnă că, de exemplu, pentru fiecare 1 kW de energie electrică, generează 2 kW de căldură.
Radiatoare electrice (COP 1). Încălzitoarele alimentate electric generează de obicei căldură prin încălzirea unei rezistențe. În mod normal, au în interior un fluid care stochează căldura și o distribuie în calorifer. Iar aceasta, la rândul său, încălzește aerul din casă.
Performanța radiatoarelor electrice este moderată, având un COP de 1. De obicei, acestea au o putere cuprinsă între 1.000 și 2.000 W într-o unitate de dimensiuni medii. Aceasta presupune că pentru a încălzi o cameră de aproximativ 20 de metri pătrați cu un calorifer de aproximativ 2 kW, vom cheltui în jur de 2 kW pentru fiecare oră efectivă de utilizare.
Aceasta nu este cea mai eficientă metodă de încălzire a locuinței, dar are diferite avantaje care o fac o opțiune foarte răspândită. Prima dintre ele este că nu necesită gaz și nici nu emite mirosuri. A doua este că este o metodă de a se încălzi foarte repede. În al treilea rând este costul, întrucât, deși factura de energie electrică nu este cea mai ieftină, nici nu necesită o investiție atât de mare.
Întoarceți pompa de căldură (COP 3-5). Cealaltă alternativă grozavă este utilizarea aerului condiționat, în modul său de căldură. În acest caz, nu încălzim o rezistență, ci mai degrabă profităm de aerul exterior pentru a transfera căldura dintr-o parte în cealaltă. Acesta este un proces mai eficient, deoarece pompa de căldură nu generează în mod direct căldură. Aceasta se traduce într-un COP între 3 și 5, în funcție de model. Adică o pompă de căldură care consumă 1 kWh este capabilă să producă între 3 și 5 kWh de căldură.
După cum vedem, aerul este considerabil mai eficient. Revenind la exemplul camerei de 20 de metri pătrați, un invertor cu 2,5 kW de putere de încălzire va consuma doar aproximativ 0,7 kWh pe oră la sarcină medie.
🟢 A++. Deși COP este folosit pentru a face comparații rapide, din 2013 standardul folosit este Coeficientul sezonier de performanță (SCOP). Este un indicator similar cu COP, dar diferența este că SCOP utilizează o medie de funcționare în diferite condiții meteorologice de-a lungul unui sezon.
Acest coeficient este cel care definește categoriile de eficiență energetică în invertoare. In asa fel incat o pompa de caldura cu mai mult de 5 SCOP are eticheta A+++.
SCOP | |
A++ | > 5,1 |
A++ | 4,6 < 5,1 |
A+ | 4,1 < 4,6 |
O | 4,1 < 4,6 |
B | 3,1 < 3,6 |
C | 2,6 < 3,1 |
La aerotermie (COP 3-5). Problema pompelor de căldură vine din utilizarea gazelor. Iată de ce Uniunea Europeană promovează un alt sistem de încălzire a locuințelor, energia aerotermală, care este și mai eficientă și mult mai durabilă, deși cu problema că costul inițial este considerabil mai mare.
Energia aerotermală oferă o eficiență de peste 4 COP, ceea ce presupune randamente de 400%. Este considerat unul dintre cele mai eficiente sisteme de încălzire a locuinței noastre și de aceea instalarea lui este în creștere.
Peleți, cazane pe gaz și alte sisteme (COP ≈ 1). Am descris cele trei metode principale, dar există multe altele. Avem, de exemplu, cazane pe gaz natural sau propan. Sunt economice deși necesită multă întreținere și performanța rămâne de obicei sub 100%. Ceva asemanator se intampla cu sobele pe peleti. Aici performanța este de obicei în jur de 90%. Problema în acest caz este că combustibilul necesită o depozitare mai scumpă.
Gasim si sisteme alternative la caloriferele electrice precum acumulatorii de caldura sau incalzirea in pardoseala. Performanța acestora este din nou apropiată de COP 1, deși avantajul este că generează căldură doar în anumite momente ale zilei sau în anumite zone.
Cum se traduce acest lucru în factură? Pentru a avea o imagine clară a cât de mult ne poate afecta acest lucru factura de energie electrică la sfârșitul lunii, să facem câteva calcule rapide și aproximative.
Vom lua în considerare un cost de 0,20 €/kWh, care este aproximativ ceea ce se oferă astăzi în medie. Urmează să stabilim și o cerere de 55 kWh termic pe zi, care este mai mult sau mai puțin consumul necesar încălzirii unei case medii pe timp de iarnă.
Ținând cont de acești parametri, aici vă lăsăm un mic tabel cu principalele sisteme:
COP aproximativ | kWh electric pe zi | cost zilnic (0,20 EUR/kWh) | |
Încălzitor | ~1 | 55 kWh/zi | 11€/zi |
pompa de caldura (invertor) | ~3 (2,5 – 4) | 18-22 kWh/zi | 3,6 – 4,4 € / zi |
aerotermie | ~3,5 (3-5) | ~16 kWh/zi | ~3,2€/zi |
acumulator electric | 1 | 55 kWh/zi (dar incarcare in vale) | 7,7 € / zi (la 0,14 €/kWh) |
După cum vedem, încălzirea casei noastre cu un încălzitor electric este cel mai scump sistem din punct de vedere al consumului. Utilizarea unei pompe de căldură reduce această cheltuială cu mai puțin de jumătate. Și mai eficientă este energia aerotermală. Deși, este adevărat că acest tabel nu arată costul inițial al instalării și nici nu ține cont de mulți alți parametri.