Producția de gelatină începe cu prepararea materiilor prime animale, cum ar fi oase, cartilaj și tendoane, care sunt bogat în colagen. Aceste materii prime sunt curățate temeinic, zdrobite și apoi gătite la o temperatură controlată, ceea ce permite transformarea colagenului într-o formă lichidă. Masa rezultată se filtrează pentru a îndepărta impuritățile și se îngroașă pentru a-i da consistența corespunzătoare. Următorul pas este deshidratarea – de obicei prin uscare cu aer cald – care creează un material care poate fi uscat cu ușurință se macină în pulbere sau se formează fulgi.
În etapa finală, gelatina este supusă unui control precis al calității, care îi garantează calitatea proprietăți repetabile. Evaluarea are loc, printre altele: folosind scala Bloom, unde valori mai mari înseamnă o capacitate de gelificare mai bună. Produsul finit, lipsit de gust, miros și culoare, este plasat în ambalaje etanșe, ceea ce permite depozitare pe termen lung.
Citeste si:
Gelatina este o sursă bogată de proteine și aminoacizi cheie, cum ar fi prolina si glicinacare susțin regenerarea țesutului conjunctiv. Datorită acestui fapt, consumul său regulat poate contribui la îmbunătățirea sănătății articulațiilor, oaselor și ligamentelor, ceea ce este deosebit de important pentru persoanele active fizic. Gelatina nu conține zahăr sau grăsimi, ceea ce o face un adaos cu conținut scăzut de calorii la dietăideal pentru persoanele cărora le pasă de silueta lor. Ușurința sa de absorbție îl face și un ingredient popular în preparatele medicale și cosmetice.
Acest produs susține, de asemenea, reconstrucția structurii părului și a unghiilor. Utilizarea regulată a soluțiilor cu gelatină întărește placa unghieiîi reduce fragilitatea și susceptibilitatea la despicare. În cosmetică, este folosit pentru tratamente care îmbunătățesc elasticitatea părului, ceea ce reduce căderea părului. În plus, există un interes din ce în ce mai mare pentru efectul său pozitiv asupra sistemului digestiv – gelatina poate sprijini reconstrucția mucoasei intestinale, poate îmbunătăți peristaltismul și poate stimula metabolismul și, astfel, poate contribui la menținerea greutății corporale adecvate.
Citeste si:
Pregătirea gelatinei necesită măsurarea precisă a cantității adecvate de pulbere sau frunze, în funcție de efectul așteptat și tipul de fel de mâncare. Procesul începe de obicei prin dizolvarea gelatinei într-o cantitate mică de apă caldă, ceea ce vă permite să obțineți o masă netedă, uniformă. Pasul cheie este să amestecați bine pentru a evita cocoloașele care ar putea afecta consistența finală a preparatului. După dizolvare, merită să lăsați gelatina câteva minute, astfel încât să se umfle și să dobândească proprietăți de gelifiere, ceea ce va asigura structura adecvată a vasului.
În funcție de utilizarea planificată, poate fi combinat cu lichide fierbinți sau ingrediente usor racite. În timpul răcirii, amestecul se transformă într-o formă gelatinoasă, care conferă vaselor elasticitate și elasticitate. Este important să mențineți proporțiile – prea puțină gelatină nu va asigura stabilitatea, în timp ce prea multă poate duce la o structură prea tare, cauciucoasă. După preparare, un vas cu adaos de gelatină necesită răcire, de obicei câteva zeci de minute în frigider atinge forma și textura țintă.
Citeste si:
Gelatina a fost un adaos popular la multe deserturi de ani de zile, cum ar fi jeleuri, prăjituri cu cremă, mousse și cheesecake-uri recideoarece permite ca produselor să li se dea o formă stabilă fără adăugarea de agenţi de îngroşare sintetici inutile. De asemenea, este apreciată în producția de jeleuri savuroase din carne și pește, care apar adesea pe mese în perioada sărbătorilor sau în timpul sărbătorilor. Datorită gustului și mirosului său neutru, nu deranjează buchetul altor ingrediente, ci doar le combină într-o structură omogenă. Producătorii folosesc, de asemenea, gelatina pentru a forma produse de cofetărie, inclusiv jeleuri populare, unde acționează ca un factor care asigură o caracteristică, consistenta elastica.
