Camera preliminară a CPI a respins în unanimitate obiecțiile Israelului cu privire la jurisdicția curții. Obiecțiile vizau jurisdicția asupra situației palestinienilor și a cetățenilor israelieni și dreptul statelor de a-și conduce propriile investigații înainte de a trimite cazurile către CPI.
Potrivit comunicatului de presă al instanței, mandatele de arestare se referă la crime comise între 8 octombrie 2023 și 20 mai 2024 în teritoriile palestiniene, cu referire în special la Fâșia Gaza. Potrivit ICC, Netanyahu și Galant sunt responsabili
pentru comiterea de crimă, persecuție și alte acte inumane și pentru folosirea foametei ca armă.
Într-o mișcare neobișnuită, CPI a făcut publică existența mandatelor, care sunt de obicei ținute secrete. Conform raționamentului instanței:
„Camera a decis să publice această informație pentru că se pare că conduită similară cu cea pretinsă în mandatele de arestare continuă. De asemenea, Camera consideră că este în interesul victimelor și al familiilor acestora să cunoască existența mandatelor de arestare”.
Istoricul cazului este că Parchetul CPI În 2021, a lansat o anchetă asupra posibilelor crime de război și crime împotriva umanității comise în teritoriile palestiniene. Ancheta a acoperit atât forțele israeliene, cât și activitățile Hamas și ale altor grupuri armate palestiniene din Fâșia Gaza.
Procurorul ICC Karim Hán a depus o moțiune pe 20 mai 2024 în camera de ședință preliminară, în care a solicitat un mandat de arestare împotriva lui Netanyahu și Galant, precum și a liderilor Hamas Jahija Szinvár, Ismail Haniyeh și Mohammed al-Masri. Israelul a terminat de atunci cu cei trei extremiști palestinieni.
Sursa imagine de copertă: Portofoliu